Este un os nepereche si singurul os mobil al scheletului capului. Este format din corp si doua ramuri. Corpul are o forma de potcoava si pe marginea lui superioara (alveolara) exista 16 alveole dentare pentru dintii inferior. Fiecare ramura se divide in condil (situat posterior) si procesul coronoid (situat anterior). Condilul se articuleaza in cavitatea glenoida a osului temporal formand articulatia temporomandibulara (articulatie in balama).
Retrognația mandibulară
Aceasta este definita ca o deficienta de dezvoltare a mandibulei cu repercusiuni asupra dinților, ocluziei, aspectului facial. Este adesea întâlnită la copii iar identificarea ei si inceperea unui tratament ortodontic reprezinta o necesitate pentru o dezvoltare armonioasa a danturii.
Mandibula este poziționată prea în spate față de maxilarul superior, care poate fi corect dezvoltat sau excesiv dezvoltat spre anterior, mărind și mai mult decalajul antero-posterior dintre cele 2 maxilare.
Cauze:
- Apare frecvent la copiii care respiră pe gură datorită prezenței de vegetații adenoide sau au alergii care blochează respirația corectă nazală. Echilibrul musculaturii buzelor, obrajilor, limbii este perturbat și apar efecte nedorite în dezvoltarea armonioasă a oaselor feței.
- Se poate datora unor obiceiuri vicioase de supt degetul, care presează anormal pe arcada mandibulară și poate să-i inhibe creșterea normală sau unor obiceiuri de aspirare, mușcare a buzei inferioare.
- Traumatismele, chiar de intensitate mică, la nivelul bărbiei, care produc suferințe la nivelul articulației temporo-mandibulare, unde se găsește centrul de creștere condilian.
- Factorii genetici predispun la apariția acestei anomalii.
